22 feb. 2011

L-aţi văzut cumva pe Doru?

Semnalmente

Chip: ziua înger, noaptea demon;
Ochii: toţi lăcrimează în prezenta lui;
Constituţie: solidă de la distanţă, subţire în apropiere;
Mod de acţiune: poate lua înfăţişarea unei persoane dragi, încheagă aparent o relaţie de prietenie după care pleacă lăsând în urmă un vid;
Alte informaţii: unii au crescut cu el şi li se pare prietenos de aceea îi caută în permanenţă compania, de cele mai multe ori însă după vizita acestuia pot fi găsiţi vorbind singuri sau privind în zare minute în şir fără să clipească.
Moduri de combatere: Se pare că există şi cazuri în care disperaţi ca să scape de el unii recurg la un vechi ritual complex, în care se implică şi autorităţile şi clerul şi la care participă nenumăraţi prieteni şi rude. Aceştia consumă diverse licori, practică dansuri tradiţionale tematice, îngână în cor incantaţii şi urări străbune (cum ar fi "casă de piatră", cu referire la un edifciu solid unde cu siguranţă amăgitorul nu va mai putea pătrunde) câte 2-3 zile la rând.
Sunt însă şi practici care se aplică în cazurile extreme însă pentru acestea este nevoie de concentrare puternică, voinţă de fier şi câteva nopţi lungi cu unul sau doi exorcişti profesionişti cum ar fi bătrânul Jack, aprigul J.B, priceputul Johnny, necruţătoarea Finlandia, vraciul Ouzo sau exoticul Camino.

P.S: Dacă îl întâlniţi pe Doru nu vă panicaţi. Zâmbiţi frumos, trageţi aer în piept, închideţi ochii, număraţi până la cinci şi speraţi că trece pe lângă voi.

P.S 1: Dacă insistă să faceţi cunoştinţă şi cedaţi..... ţine-ţi-l cât mai mult la voi ! Eu v-am avertizat ! A fost şi pe la mine câţiva ani şi acum încă mă întâlnesc cu Jack...preventiv !



6 comentarii:

  1. "Dorul este focul care arde sperantele, dorintele, durerile ... iar cenusa care ramane reprezinta amintirile."
    Octavian Paler

    RăspundețiȘtergere
  2. Exact asa cum il stiam: mare poet, mare om, mare caracter - domnul Nicolae.
    Te pupa Mitz

    RăspundețiȘtergere
  3. Dorul este un sentiment greu de definit, un sentiment indescriptibil, în care inima se topeşte de dragul fiinţei iubite. Dorul e apropiat de tandreţe, dar are un caracter mai spiritual decât aceasta.Dorul descoperă taina negrăită a persoanei dorite.Dorul te cheamă lângă ea. Prin dor trăieşti necesitatea ca comuniunea de mai înainte să se actualizeze din nou, în mod deplin, prin prezenţa persoanei dorite lângă tine.Ea e departe, dar n-a încetat să existe cu totul. ...Luiza

    RăspundețiȘtergere
  4. În fiecare zi mi-e dor de ceva sau cineva. Pentru mine este o senzaţie pe care nu o voi experimenta, decât doar atunci când nu voi mai trăi. În fiecare zi, în fiecare clipă mi-e dor de frumuseţe, pentru că trăiesc timpuri cu o realitate crudă şi urâtă. În fiecare zi mi-e dor de aer proaspăt, pentru că viaţa mă poartă adesea cu viteză maximă, încât nu reuşesc adesea să respir minunea „aer proaspăt”. În fiecare zi mi-e dor de zâmbetul cald şi de o vorbă blândă a unui bâtrân, pentru că în timpurile noastre aceste podoabe sunt o raritate. În fiecare zi mi-e dor de zâmbetul voios şi nepăsător a unui copil, pentru că şi acesta este pe cale de dipariţie. În fiecare zi mi-e dor de învăţătură sănătoasă şi de valori care mi-ar face viaţa mai frumoasă, pentru că nu mai pot găsi învăţători ca cei din povestirile părinţilor şi a bunicilor. În fiecare zi mi-e dor ciripitul păsărilor, pentru că zgomotul modernităţii îl înăbuşe tot mai mult şi mai mult. În fiecare zi mi-e dor de un cuvânt de încurajare şi bunătate, pentru că tot mai puţini sunt oamenii care o fac. În fiecare zi mi-e dor de un prieten adevărat, pentru că această noţiune de mult şi-a pierdut adevărata semnificaţia pentru oameni. în fiecare zi mi-e dor de cer senin şi soare care să îmi mângâie chipul încruntat, pentru că nu mai am timp pentru a savura această plăcere chiar dacă Dumnezeu mi-o săruieşte din plin. În fiecare zi mi-e dor de cerul înstelat care mă învaţă să visez, pentru că oboseala nu-mi mai permite să văd în somn poveşti frumoase. În fiecare zi mi-e dor de timp, timp liber în care să nu fac nimic, pentru că acum puţini sunt cei care mai dispun de acest lux. În fiecare zi mi-e dor de dragoste, dragoste pură, pentru că omenirea nu mai pune valoare pe acest sentiment nobil. În fiecare zi mi-e dor de adevăr, pentru că minciuna mă sufocă. În fiecare zi mi-e dor spiritualitate, pentru că această este prima criză mondială a secolului nostru. În fiecare zi mi-e dor de mine, pentru că în aglomerarea vieţii încep adesea să uit cine sunt. În fiecare zi mi-e dor de Dumnezeu, pentru că El este esenţa acestor comori de care mi-e dor în fiecare zi. În fiecare clipă mi-e dor de El, pentru că doar dragostea şi devotamentul Lui, îmi poate împlini sufletul în criza acestor valori pe care nu mi le poate oferi omenirea. Doar El este Cel care îmi alină dorul atunci când inima tânjeşte după iubire, adevăr, blândeţe, compasiune, bunătate, speranţă, bucurie, siguranţă, frumuseţe şi călăuzire pentru viaţă. RUXANDRA C.

    RăspundețiȘtergere