6 mar. 2011

ELE - când mai bune, când mai rele !

Din prima clipă a vieţii noastre ne invadează existenţa. Ne strâng la pieptul lor, ne oferă dragoste, protecţie şi ajutor până la ultima lor suflare - le spunem mame. Ne iubesc pătimaş, ne dau aripi să zburăm spre stele, apoi ni le taie şi muşcăm puternic ţărâna - le spunem iubite sau soţii după caz.
Cei mai norocoşi dintre noi, dintr-o multitudine de ele reuşesc să o găsească pe EA şi să guste împreună bucăţi de fericire. Cei cu adevărat iscusiţi reuşesc să o şi păstreze până la final.
Alături de ele (fie că se cheamă Alina, Bianca, Cristina etc. ) învăţăm ABC-ul temporalităţii noastre pe aceast pământ.
Sigur în inima fiecăruia dintre noi mai arde şi câte o literă stacojie a acestui alfabet, fără de care însă nu am preţui suferinţa la adevărata ei valoare şi prietenia la reala ei însemnătate.
Nu de mult am întâlnit cel mai interesant M. din scurta mea existenţă. La birou fiind, lupta cu demnitate să ascundă doi ochi inundaţi de amintirile unei relaţii. Sincer eram uimit de cum reuşea suferinţa să înfrumuseţeze un chip deja angelic. Naturaleţea unor astfel de momente te face să crezi ca încă nu e totul pierdut.
Tuturor literelor alfabetului vieţii mele (şi mai şterse şi mai îngroşate) le doresc astăzi şi în fiecare zi clipe luminate, preţuire şi tăria necesară pentru a ne fii mereu mame, iubite, surori şi prietene !

1 mar. 2011

Martie

Primăvară în suflet şi în inimi, speranţă şi încredere vă doresc tuturor acelora fără de care zilele noastre nu ar avea culoare !